Peripetii la Vatican (I)

vatican-panorama

      Piazza San Pietro vazuta din Domul bazilicii

In primul rand trebuie sa va marturisesc ca niciodata nu am visat ca voi ajunge la Vatican. De aceea poate nici nu m-am informat foarte bine cu privire la comorile pe care le detine si chiar daca, cu cateva zile inainte de plecarea la Roma am citit in graba cateva lucruri despre ce si cum trebuie vizitat acolo, nu a fost suficient.

De obicei, un turist normal (nu un calator, caci sunt notiuni distincte) se bazeaza pe faptul ca se descurca el cumva la fata locului. Pentru ca desi citeste pe net sfaturi, recomandari, pareri si relatari ale celor care au fost inaintea lui la respectivul obiectiv pana nu vede el cu ochii lui realitatea, pana nu-si traieste propria experienta, tot nu intelege mare lucru. Sa zicem ca stie in mare ce are de facut, doar ca, de cele mai multe ori, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.

Si cum blogul de fata nu este nici unul turistic, nici unul istoric, nu va voi povesti despre ce inseamna Vaticanul, ci, mai degraba, ce ar trebui sa faceti pentru ca vizita la Muzeele Vaticanului si la Bazilica San Pietro sa nu fie un esec. Cu alte cuvinte, va voi spune care au fost greselile mele si cum ar fi trebuit sa actionez. Si, totodata, va voi destainui ce anume m-a fascinat, ce m-a derutat, ce m-a socat, care sunt, practic, cele mai vii si puternice amintiri acumulate intr-o zi plina, nebuna, de neuitat. Pe scurt, aventura mea in cel mai mic stat independent din lume.

Vaticanul mi-a fost laudat de parintii mei cu cativa ani in urma, ei dand un verdict foarte interesant cu ocazia excursiei in Roma din septembrie 2009: nu ne mai intereseaza sa vizitam muzee de acum inainte, am vazut Vaticanul si ne-a fost suficient. Atunci am facut ochii mari de uimire si dezaprobare. Acum, dupa ce am fost si eu, tind sa le cam dau dreptate. Din pozele lor am aflat despre conul urias de pin si despre globul poleit cu aur, simbolurile Vaticanului, care te incita sa descifrezi misterul creat in jurul lor.

Concret, cum ar fi trebuit sa procedez pentru a nu avea ulterior regrete:

1.  Trebuia sa-mi rezerv o zi intreaga pentru Muzeele Vaticane care au intrare separata de cea care da in Piazza si Bazilica San Pietro.

2. Trebuia sa-mi achizitionez biletul online, de pe site-ul Vaticanului, pentru a evita coada infernala de la intrare. Chiar daca e mai scump cu 4 euro, merita.

3. Era imperios necesara inchirierea unui audio-guide pentru ca asa, fara nicio explicatie, m-am simtit  cam “pierduta” prin salile ticsite de obiecte de arta. Mai greu mi se pare daca vrei sa faci si poze si sa asculti si informatiile despre exponate.

4. Si acum problema pozelor. Pentru ca in interior este destul de intunecos, e recomandat mai degraba sa filmezi decat sa fotografiezi in absenta unui aparat performant.  De exemplu, DSLR-ul meu entry-level nu a facut fata si mi-a scos niste imagini catastrofale.

5. Daca totusi nu va tin picioarele sa umblati o zi intreaga prin muzee (sunt totusi 8 km de galerii) ideal ar fi sa ajungeti spre finalul programului, sa zicem putin inainte de ora 16 cand turistii se mai “evapora”, spatiul devine mai putin sufocant si te poti plimba in voie, aproape singur, prin salile care te pasioneaza in mod deosebit.

Filmul evenimentelor pe scurt:

Vineri dimineata, pe 12 februarie, am plecat spre Vatican. Aveam in plan sa vizitam Bazilica San Pietro, apoi Muzeele si spre seara Castelul Sant Angelo. Acum, dupa ce am vazut ce si cum, spun ca ideal este sa vizitezi muzeele intr-o zi si in urmatoarea sa cuplezi Bazilica San Pietro cu castelul Sant Angelo care este in zona.

Am luat metroul, am coborat la statia Ottaviano si pe drum cineva ne-a indicat sa o luam la dreapta sa intram mai intai la muzee, dar noi nu am ascultat sfatul si am mers drept inainte pana am ajuns in Piazza San Pietro.

Am trecut de colonada lui Bernini, am stat cca jumatate de ora la coada la perchezitia bagajelor (exact ca la aeroport) si ne-am indreptat rapid spre locul unde de unde trebuia sa cumparam biletele pentru a urca in Domul bazilicii, proiectat de Michelangelo, 132 m inaltime. Citisem ca scara de acces e foarte ingusta, abrupta si in spirala, ca sunt foarte multe trepte (537), ca e foarte dificil, dar ca panorama de sus merita tot efortul. Asa ca m-am gandit ca acum, cat sunt inca fresh, ar trebui sa urc, ca mai incolo nu se stie daca mai am resurse fizice. Ceea ce va sfatuiesc si pe voi daca chiar va doriti sa urcati in cupola. Aveti aici un clip edificator.

Si aici a inceput golgota. Supliciul. Asa am denumit eu urcatul acelor scari care pareau ca nu se mai termina. Am ales biletul de 6 euro, am mers doar pe jos (mai e varianta de 8 euro, cu liftul care va duce o portiune, insa e usor de urcat deci nu se merita), aparatul foto incepuse sa cantareasca din ce in ce mai greu pentru ca in final, gafaiam din ce in ce mai rau, tot corpul ma durea, iar cand in  sfarsit am ajuns sus, sa descopar, cu mare mahnire, ca totul era inconjurat de gratii. Un spatiu extrem de stramt, aglomerat, practic nu aveai loc sa te strecori sa faci si tu o poza.

Deci, clar, eu nu recomand nimanui aceasta experienta. Nicio panorama din lume nu merita sa-ti dai sufletul in asa hal pentru ea. Am crezut ca cei care descriau aventura pe net exagerau, dar dimpotriva, au minimalizat efortul depus mai ales de persoanele…mai sedentare.

Colonada gigantica a lui Bernini formata din 284 de coloane

colonada-lui-bernini-vatican

Piazza San Pietro

piata-san-pietro

Coada de asteptare spre intrarea (gratuita) in Bazilica San Pietro

coada-la-intrarea-in vatican

Garda Elvetiana Pontificala

garda-elvetiana-pontificala

Poarta de Bronz, intrarea principala in Palatul apostolic din Vatican

poarta-de-bronz-intrarea-oficiala-in-palatul-vatican

Piata actuala, de forma eliptica, proiectata de marele Bernini

piata-sfantului-petru

piazza-san-pietro-vatican

Terasa exterioara de la baza cupolei

scari-spre-cupola

panorama-cupola

pe-cupola

In interiorul cupolei Bazilicii San Pietro

in-interiorul-cupolei

in-cupola-sus

In sfarsit in “Loggia Panoramica” din varful Domului

panorama-de-pe-cupola-vaticanului

Gradinile Vaticanului

gradinile-vaticanului

vatican-gardens

Stiati ca scris invers numele Romei este AMOR?

amor

Predestinat, nu?

vatican-city

panorama-piazza-san-pietro

 

Va urma

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

17 comentarii la “Peripetii la Vatican (I)”

  1. Ma bucur ca ai reinceput sa scrii :D Bine ai revenit!

    Intr-adevar, a fost foarte grea urcarea pe cupola Vaticanului, dar mie mi s-a parut ca a meritat. Acuma dupa atata timp, nici nu mai tin minte oboseala, ci doar privelistea de sus.

    Eu le-am vizitat pe toate intr-o zi, asa cum ai zis: Basilica, Muzeele si apoi Castelul Sant’ Angelo. Ce-i drept, Muzeele au fost foarte obositoare. N-am stat sa ma opresc chiar in fata fiecarui exponat, ci doar cele care mi s-au parut importante. Biletele pentru muzee noi ni le-am cumparat de la Basilica si n-am stat la nu stiu ce coada (cred ca erau trei oameni in fata noastra). Poate in noiembrie sunt mai putini turisti?

    1. Bine v-am regasit, Anda, eu am tot timpul in plan sa scriu doar ca de cele mai multe ori intervine ceva care ma impiedica s-o fac. Iti dai seama, am o gramada de lucruri de povestit. :D Mai ales despre Veliko Tarnovo. :oops: :-)
      Pai da, dar tu esti mult mai tanara decat mine si poate ai si o conditie fizica de invidiat. In plus eu cu scarile nu ma impac deloc. :( :| Nici la urcare dar mai ales la coborare. :lol: :(
      Daca nu erau gratiile si spatiul era ceva mai generos ma declaram si eu ceva mai incantata. Dar asa… In plus a fost si vant. Deh, cum ziceam pe celalalt articol, eu sunt intr-o permanenta cautare a perfectiunii. :roll: :P
      Wow, really, ati reusit sa vizitati in aceeasi zi si Castelul Sant Angelo? Foarte tare! Noi am ajuns pe seara si nu se mai putea intra. Am lasat-o pentru ziua urmatoare si cred ca a fost mai bine.

      Da, am vazut ca se vindeau bilete si din Bazilica San Pietro, dar care era totusi secretul? Erau mai scumpe acolo? De ce stateau oamenii la coada aia imensa si nu profitau sa cumpere dintr-un loc unde nu era mai imeni? Noi am intrebat daca putem achizitiona, dar nu am inteles ce ni s-a spus, asa ca am plecat de acolo. Am dat 16 euro pe bilet luat din Muzee.

      1. Nu am deloc o conditie fizica de invidiat, crede-ma :)) A fost un moment pe treptele alea inguste cand efectiv simteam ca nu mai pot urca, dar era atat de stramt si atatia oameni in spatele meu, ca nu ma puteam opri. Atata doar ca dupa ce au trecut luni intregi de la experienta asta, am uitat complet de partea grea :)

        Da, am reusit sa vizitam si Castelul in aceeasi zi, ce-i drept a fost un adevarat maraton si m-au durut picioarele ingrozitor la sfarsitul zilei. Cred ca depinde de fiecare om in parte, eu in general ma plictisesc repede, nu pot sa stau 10 minute sa admir un tablou, trec pe langa fiecare, ii acord o atentie mai mica sau mai mare in masura in care sunt interesata de acel stil si apoi trec mai departe. In general apuc sa vizitez destul de multe intr-o zi in vacante.

        Parca pe noi ne-au costat mai mult biletele, deci probabil sa fi fost asta, desi erau si cu ceva intrare prioritara.

        1. Deci asta a fost, voi ati scutit coada aia imensa de 2-3 ore si ati avut timp mai mult pentru vizitarea diferitelor obiective. Daca as fi stiut ce ma asteapta as fi luat si eu bilete putin mai scumpe. Pana in 25 de euro, insa. Voi ati avut si audio-guide inclus in pret? :?
          Si eu ma plictisesc repede, insa stau cateva minute bune la fiecare exponat in parte pentru a face poze. :lol: Daca nu ar fi ele as castiga mult timp si nici nu as mai fi atat de obosita mereu.

          Am uitat si eu supliciul, dar articolul asta e scris mai demult si publicat abia acum ca nu inserasem fotografiile. :lol:

            1. Pai da, v-ati descurcat de minune, asa trebuia sa procedez si eu. Insa cei cu care am fost n-ar fi dat niciodata 25 de euro…

  2. Of, Nice… Of, Nice… Peripetii la Vatican zici, nu? Cand ne dorim sa vizitam un loc foarte drag sufletului nostru, aproape ca nici nu mai conteaza peripetiile. Cu timpul, ramanem doar cu amintirile placute, restul nu mai conteaza, le uitam, sau, mai facem haz pe seama lor cand ne amintim. Fotografiile sunt minunate!
    Roma = Amor-Amor.
    Amintirile despre Roma sunt coplesitoare. Imi produc si azi emotie si un fior de dor infinit in suflet.
    Astept cu drag sa povestesti si despre Veliko Tarnovo. Te pup!

    1. Ai dreptate, Aura, am si uitat lucrurile mai putin placute din acea calatorie. Culmea e ca le-am uitat aproape si pe cele din Veliko Tarnovo. :lol: De cele din vacanta de Pasti nu mai zic.
      Sper sa reusesc sa scriu maine primele impresii din capitala medievala a Bulgariei. :P :D 8) La vara ma intorc acolo(in Bulgaria). 8) Abia astept. :D

    1. Si eu ma bucur sa va revad, Victoria, o duminica frumoasa iti doresc! 8) Merita Roma o vizita de cateva zile, cred. Iar Vaticanul e o incantare. :D

  3. aha…
    deci… Vatican…
    minunat… chiar daca obositor…
    am sa tin cont de sugestiile tale… cand voi vizita locurile alea…
    si chiar imi doresc sa vitez… poate in iarna… in drum spre romania…
    a… si ma bucur enorm sa te citesc… bine ai revenit…

    1. Pana atunci ai seria completa de aventuri asa ca o sa-ti dai seama daca se merita sau nu. :D Normal ca se merita, Vaticanul chiar trebuie vizitat macar o data in viata.
      Si eu ma bucur sa fiu din nou alaturi de voi! :oops:

  4. E clar, nu voi ajunge aici :))) Al meu sot nu e fan mers pe jos atata, cred ca am parcurge doar jumatate din traseul tau. Dar cred ca ar merita vazut o data in viata. Astept sa vad ce ne mai impartasesti, daca ajung vreodata sa stiu ce am de facut. :D

    1. Eh, Vaticanul se poate vizita si pe repede inainte, asa cum am procedat eu. Doar pentru linistea ta sufleteasca se impune o zi intreaga, ca sa dormi tu impacata ca ai vazut totul in detaliu si nu ti-a scapat nimic important. :D Deci da, fara discutie se merita macar o data in viata. E greu de descris in cuvinte sentimentul ce te cuprinde cand ajungi acolo. 8) 8O
      O sa mai povestesc din peripetii, cum sa nu. :oops: :P

  5. Pozele vad ca totusi au iesit bine. :) Poate nu toate, dar cele postate de tine sunt foarte frumoase.

    Noi am fost cu grupul la Vatican si a fost ok pentru ca 1) n-am stat la coada, 2) am primit audio guide 3) am avut oricum si ghid roman. A fost frumos, dar nu m-a dat pe spate. Am stat cateva ore bune aici, a fost singura vizita din acea zi, seara ne-am mai plimbat prin Roma.

    1. Multumesc, Mihaela, cele de interior sunt dezastruoase. :lol: :P Dar asta e, ce sa fac acum? :(
      Ce super ca ati avut ghid si ca nu ati stat la coada. Da, asta e avantajul cand mergi cu grupul. :-)
      Ai urcat si in Dom? :?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: