“Captured effortlessly/That’s the way it was
Happened so naturally/I did not know it was love
The next thing I felt was/You holding me close”
A renunțat demult la luptă. Epuizată psihic, într-un final a acceptat situația. Pentru că, după un chin interminabil și agonizant, a realizat că duce o luptă stupidă cu morile de vânt. El i-a spus atunci că e slabă. Ea i-a replicat că îl iubește prea mult. Şi că oricât ar vrea nu poate schimba asta.
Cu cât se străduia mai tare să-l uite, cu atât îl dorea mai mult. Cu cât își propunea mai mult să stea departe de el, cu atât visa mai des, cu ochii deschiși la el, își imagina că e în brațele lui și pășeau împreună în paradis. Un dor ucigător îi sfredelea sufletul și doar lacrimile îl mai potoleau uneori.
Fiecare zi era o nouă tortură. Lanțurile iubirii apăsau din ce în ce mai tare, simțea cum o strâng, cum o doboară. Se sufoca sub greutatea lor, devenise prizoniera lui și dulcea libertate rămânea doar o himeră.
Şi cum ar putea să-i reziste? Cum ar putea să-i Continuă să citești Condamnată să te iubesc
