Cum am ajuns scorpie pe facebook

 

Ei bine da, dupa ce am fost infractor intr-unul din hipermarketurile bucurestene, mai nou, am devenit scorpie pe facebook, si nu oriunde, ci pe cel mai titrat grup de acolo, “Dependent De Fotografie”. Se pare ca nu ma potolesc, imi place sa traiesc periculos, sa creez panica, stres si tensiuni nedorite printre membrii unei comunitati linistite.

Sa fie de vina, oare, simtul umorului ceva mai ciudat din dotare, care in loc sa aduca zambetul pe chipul omului, il crispeaza si il indurereaza profund? Am realizat ca, in loc de amuzanta, deseori am fost catalogata drept malitioasa. De aceea, incerc sa ma abtin de la a face glumite sau simple observatii, chiar si in rarele porniri pe care le am in acest sens. Pentru ca stiu ca omenii sunt sensibili si chiar si atunci cand esti bine intentionat, risti sa fii neinteles, iar persoana respectiva sa perceapa remarcile tale nevinovate drept rautati gratuite. Asa cum a fost cazul zilele trecute…

Inainte de a va relata patania in urma careia am fost incoronata scorpia de serviciu a facebook-ului, mala mujer, mastera cea rea, regina cu inima de piatra, vreau sa clarific un aspect important. Activitatea mea pe facebook e Continuă să citești Cum am ajuns scorpie pe facebook

Share

Punctul nevralgic al verii

Va aduceti aminte ca va promisesem un articol despre vara? Iata-l! :biggrin:

Dupa ce am identificat impreuna defectele primaverii, a venit timpul sa-i gasim  nod in papura si verii. Si nici nu e prea greu, anotimpul meu preferat ne terorizeaza de cateva zile cu temperaturi greu de suportat, ne supune la chinuri groaznice, de am ajuns eu, sa stau azi in pat, aproape lesinata de caldura dintr-un apartament cu toate ferestele spre soare, situat la un etaj superior si sa visez la…un peisaj hibernal cu brazi ninsi, zapada si mult frig. :whistle: Da, stiu, am luat-o razna, delirez, imaginatia imi joaca feste si ma face sa-mi doresc lucruri pe care altadata le detestam din tot sufletul. Dar macar am o scuza, afara sunt 50 de grade Celsius.

Sa ma explic, caci poate sunteti nedumeriti, de ce o ador, de ce o prefer primaverii si toamnei, favoritele multora dintre voi. Pentru  spiritul de libertate care o insoteste, pentru zilele de vacanta(stiu, nu toti o aveti, dar acum vorbesc strict in numele meu), pentru lipsa de griji si responsabilitati ce o implica uneori, pentru cerul mereu senin, pentru noptile sale petrecute la terase, alaturi de prieteni,  in fata unui cafe-frappe racoros, pentru linistea ce o aduce in suflete framantate, pentru fructele ei zemoase si inghetata cu mii de arome si culori. Da, vara are de toate, mister, aventura, veselie, iubire si dorinte implinite, iar in plus, cireasa de pe tort sau, mai degraba  bomboana de pe coliva, are si multe zile toride, cu temperaturi extrem de ridicate, in care simti ca te sufoci, ca nu-ti gasesti locul, ca orice ai face nu-i chip sa te racoresti, sa respiri. In opinia mea, singurul punct nevralgic al verii este Continuă să citești Punctul nevralgic al verii

Share