Pahontu sau cum profita unii de profesionismul altora

 

Pamflet. Personajele si institutiile din text nu exista. Si nici faptele lor.

Pahontu era fiul fostului secretar de partid cu propaganda, care aranja vizitele in judet ale lui Nicolae Ceausescu si bun prieten de pahar cu Nicu Ceausescu. Pahontu junior fusese prim-secretar adjunct UTC pe judet si a intrat (unde in alta parte?) in FSN in 1990. Apoi FDSN. Apoi PDSR. Si, in sfârsit, PSD. In 2001 l-a luat Adrian Nastase de-o aripioara, simtindu-l “cu potential”, l-a pus sa faca un pic de practica pe lânga Miki Spaga si guzganul Hrebenciuc, l-a bagat in masonerie, dupa care l-a trimis la un curs despre combaterea evaziunii fiscale sustinut la Roma de Garda Financiara din Italia (la sediul acesteia) in colaborare cu carabinierii. Atâta doar ca acel “curs” era de fapt sustinut de mafia siciliana in colaborare cu ‘Ndranghetta si nu era vorba despre combaterea evaziunii fiscale, ci despre cele mai noi si fiabile Continuă să citești Pahontu sau cum profita unii de profesionismul altora

Share

Presedintele meu

–         Agent Popescu, prezentati-mi va rog actele la control – permisul si talonul.

–         Dar ce-am facut?

–         Stiti bine ce-ati facut, ati incalcat linia continua, ati trecut pe linia de tramvai si ati intrat in intersectie pe rosu.

–         Sa moara mama, n-am facut asa ceva, cum sa intru in intersectie pe rosu, am permis de 20 de ani, ma credeti nebun?

–         Permisul, va rog!

–         Nu-l am la mine, e acasa.

–         Uitati cum facem, eu stiu foarte bine ca-l aveti la dumneavoastra, dar ca sa nu ne mai complicam eu zic asa: va amendez pentru ca n-ati purtat centura de siguranta, dar va rog eu frumos, nu mai depasiti banda continua. Continuă să citești Presedintele meu

Share

Delincventi natafleti sau ai grija cu cine (sau ce) te pui….

Delincventi natafleti” sau ai grija cu cine (sau ce) te pui….

Autor: Traian Tandim

Editura Meditatii, 2008

_

Cartea e scrisa de un politist sadea, nu de un scriitor, prin urmare prea multe calitati literare nu are, ba din contra. E scrisa destul de prost. Totusi, trebuie sa subliniez, Traian Tandin este discipolul unuia din cei mai importanti criminalisti români, Dumitru Ceacanica, iar in meseria lui este un profesionist desavârsit.

Interesante si utile sunt insa multe din povestirile cuprinse in ea. Domnul politist ne asigura ca sunt adevarate. Si chiar e nevoie de precizarea asta, intrucât unele din ele par de-a dreptul desprinse din Mr. Bean sau Benny Hill.

In articolul trecut (cel cu The tipping point) adusesem vorba despre Bernie Goetz, care a ripostat tentativei de jaf impuscându-i pe cei 4 atacatori ai sai. Ei bine, impresionante in aceasta carte, chiar daca usor off-topic, sunt exemplele de razbunari ale fiintelor atacate de infractori lasi, care presupun ca nu au cum sa se astepte la rezistenta. Ma refer in special la femei si copii. Nu vom intra in detalii, intrucât am observat ca blogul nostru onorabil este citit si de minore (multumim, fetelor!) si nu vrem sa le dam prea multe idei.

Caz concret. Carlo Alessia comercializa droguri, la inceputul anilor `90, in scolile si liceele dintr-un cartier din Milano. Câtiva copii au murit din cauza supradozei, iar traficantul nu putea fi arestat din lipsa de probe. Era zi de zi in scolile cu pricina, vindea droguri in vazul intregii lumi iar politia nu avea probe! Puse fata in fata cu neputinta autoritatilor care ar fi trebuit sa le protejeze copiii, au intrat in actiune mamele. Razbunarea a fost suficient de dura incât sa nu-i mai treaca prin cap niciunui alt traficant sa umple golul lasat de disparitia lui Carlo in urma „evenimentelor”. Cele 6 femei care au participat la … operatiune au fost declarate nevinovate in 1993, dupa ce singurul martor al acuzarii si-a retras depozitia, din motive ramase, in mod curios,  „neclare”. Hmmmmm….bine ar fi sa nu te pui niciodata cu mamele nervoase….

Mai avem si alte povestiri. In 1994 Hillary (din Toronto) se pregatea sa-si sfârseasca obisnuita alergare zilnica de 6 kilometri. Apropiindu-se de parcul prin care trebuia sa treaca in drum spre casa, a fost atacata. Obosita, speriata si, evident, mult sub forta fizica a adversarului, Hillary parea o victima perfecta. Numai ca…tare ciudat….desi zona era pustie, parca de nicaieri au aparut doi indivizi masivi, care l-au preluat ei pe agresor si au eliberat-o pe fata. Asa ca din calau a devenit victima. Si inca ce victima…Atât de „victima” incât s-a simtit indreptatit sa depuna plângere la sectia de politie, aceeasi sectie unde era si Hillary pentru a depune plângere. Politistii l-au arestat pe individ si, e cazul s-o mai spun?, nu i-au prins niciodata pe cei doi razbunatori, desi au dat declaratii oficiale cum ca au facut tot ce le-a stat in putinta, iar legea trebuie respectata.

Macar atât sa nu faca politia….

In 1975 trei hoti au incercat sa patrunda in filiala Bancii Regale a Scotiei din localitatea Rothsay. Numai ca au ramas blocati in usa rotativa (desi exista si un anunt mare de tot ca usa respectiva e defecta), din care au fost eliberati de lucratorii bancii. Credeti ca s-au lasat pagubasi? Ei bine, nu! Au revenit peste câtva timp, in aceeasi zi. Si au incercat sa impresioneze asistenta, numai ca n-au avut cu cine sa se inteleaga. La amenintarile lor de gangsteri profesionisti, lumea a inceput sa râda. Când i s-au cerut 5.000 de lire sterline, casierul-sef a facut o asemenea criza incât era sa se prabuseasca peste ghiseu datorita hohotelor. Ca ultima forma de intimidare, unul din hoti a incercat un numar de circ: a sarit pe tejghea. Tejgheaua insa, deh!, alunecoasa…asa ca a cazut, luxându-si glezna. Rusinati, infractorii au zis ca e mai bine sa plece si pe unde credeti ca au incercat sa fuga? Prin usa rotativa! N-au mai putut fi scosi de acolo decât de politie…

Un american care da telefon la politie reclamând ca niste hoti i-au furat cultura de canabis…niste hoti din Canada care au jefuit o benzinarie din Edmonton, s-au ratacit insa in oras si au oprit la o benzinarie sa ceara informatii….numai ca era aceeasi benzinarie atacata mai devreme si politia era deja acolo…un hot care, printre alte lucruri furate dintr-o locuinta, ia si un trening, pe care-l imbraca, numai ca-si uita haina (cu actele) la locul faptei…un alt hot care jefuieste un magazin si, in afara de bani, ia si o punga cu floricele de porumb…numai ca punga era sparta si politistii n-au trebuit sa faca altceva decât sa mearga dupa dâra lasata de floricele pâna la casa infractorului…Ultima intâmplare a avut loc in Australia, dar ceva asemanator s-a intâmplat si in Africa de Sud, in Randburg, de unde fusesera furate câteva ladite cu lichior si o punga (sparta) de macese. Si sa mai zici ca „Hensel si Gretel” a fost inventie…..

Sute de povestiri, din care cel putin câteva zeci pot sta la baza unor filme reusite de comedie sau, dupa caz, de actiune.

S-au mai intâmplat si pe la noi. Prin anii `80 exista o revista publica editata de Ministerul de Interne si care se procura pe sub mâna (culmea dictaturii!). Practic nu o gaseai acolo unde se vindea in mod obisnuit presa. Se numeste „Pentru patrie” (pentru ca mai apare si acum). Acolo era descrisa o alta fata a tarii. Nu mai era cea eminamente sarbatoreasca si fericita pe care o vedeai la televizor, in „Scânteia” sau „România Libera”. Erau povestite intâmplari … hmmmm…militienesti (asa era pe atunci), iar unele din ele erau de-a dreptul amuzante. Un pensionar voia sa plece a doua zi cu trenul si le impartaseste informatia prietenilor lui din Cismigiu. Un infractor trage cu urechea, il urmareste pâna acasa si vine spre seara sa sparga locuinta. Numai ca omul nu plecase, atipise si pierduse trenul. In momentul când aude ca cineva ii umbla la incuietoare, ia tigaia din bucatarie si loveste puternic usa. De partea cealalta, hotul face stop cardiac si moare.

O alta intâmplare, tot din acea perioada. Un barbat pleaca in delegatie si (poveste veche!) se intoarce mai devreme, numai bine sa-si surprinda sotia in pat cu altul. Continuă să citești Delincventi natafleti sau ai grija cu cine (sau ce) te pui….

Share

“Remember me” si “Legenda pianistului 1900” sau fă domnule un pas inainte

Motto: “Tot ceea ce vei face va fi insignifiant, dar este foarte important sa faci” Gandhi

_


The same old story. Sau una dintre ele. Cum sa trecem de fricile dobândite? Putem sa trecem? Merita sa incercam?

_


Legenda pianistului numit 1900
Regizor: Giuseppe Tornatore
Scenariul: Alessandro Barrico & Giuseppe Tornatore
Studio Medusa Film

El (“Pianistul 1900”, Danny, interpretat fabulos de Tim Roth, intr-un rol pozitiv de data asta) a fost abandonat inca de foarte mic la bordul unui transoceanic si gasit de un fochist de culoare chiar la inceputul anului 1900. Incetul cu incetul, isi croieste si el un rost pe vas: devine pianist de geniu. Dar…are o problema: nu poate cobori pe uscat. S-a nascut pe vas, a trait pe vas, nu intelege uscatul si ii e teama groaznica de numarul imens de strazi. N-o face nici macar pentru fata de care, desi o vede o perioada foarte scurta de timp, se indragosteste. N-o va face niciodata.
Secventa cea mai frumoasa, cu nimic mai prejos decât secventa tango-ului din “Parfum de femeie”, este duelul la care e provocat de talentatul, orgoliosul si ingâmfatul inventator al jazz-ului, Jelly Roll Morton. Desi, ca dovada suprema a ingenuitatii sale spirituale, Danny isi admira sincer oponentul, la indemnul prietenului lui, Max, pianistului nostru nu-i ramâne decât alternativa de a da un concert magnific, care lasa asistenta cu gura cascata si care il umileste pe Jelly.
Chiar daca poate calatori pe aripile imaginatiei si ale muzicii in mod liber, descriind in cântecele sale privelisti pe care nu le-a vazut, Danny nu poate calatori, fizic, dincolo de vasul pe care a trait.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=2uf-LDlZMFE&feature=related]

_

Remember me
Regizor: Allen Coulter
Scenariul: Will Fetters

Ea (Ally, e interpretata de Emilie de Ravin; a jucat in Lost si in Public Enemies) nu vrea altceva decât sa duca o viata normala. Dominata de fantasmele trecutului (pe vremea când avea 10 ani, cu 10 ani inainte de inceperea povestii, a asistat la asasinarea mamei sale in timpul unui jaf la metrou), intre un tata politist frustrat de faptul ca n-a putut sa-si salveze sotia si cel care vrea sa-i câstige prietenia in mod interesat in urma unei intelegeri cu un amic, Ally incearca sa-si construiasca un drum care, pe cât posibil, sa nu mai duca la metrou, in care nu mai are curaj sa urce. Continuă să citești “Remember me” si “Legenda pianistului 1900” sau fă domnule un pas inainte

Share

Legi ciudate, inapoi la lume date

Vorbeam deunazi cu cineva despre tot felul de legi ciudate si mi s-a deschis apetitul, asa ca am dat o raita pe internet de curiozitate. Hmmmm…multele site-uri pe care le-am colindat par sa se inspire unul din altul si e destul de greu de ajuns la sursa primara. Cum am avut o mica divergenta cu KirstDay pe tema canalelor pe care iti vine informatia, am intrebat un bun prieten la care apelez ori de câte ori am probleme existentiale. Iar el mi-a spus ca entropia sursei este gradul de necunoscut din informatia generata si ca atunci când gradul de necunoscut este foarte mare in sistem, ei bine, orice informatie provenita de acolo e foarte importanta. Auzi, entropie…Cu alte cuvinte i-a dat dreptate lui KirstDay, care zicea ca „si până la urmă falsitatea sau valoarea de adevăr a unei afirmaţii nu constă neapărat în canalul de comunicare prin care ţi-e furnizat mesajul”.

Ma rog. Sa trecem mai departe. Prin urmare cititi, sa va amuzati, credeti si nu cercetati. Ca sursa nu conteaza!

1. Exista unele legi care interzic anumite lucruri pe care si noi constientizam ca, poate, sunt gresite, dar pedeapsa e cam mare (cel putin dupa parerea mea).

In Indonezia, pedeapsa pentru masturbare e decapitarea.

Iar in Hong Kong o femeie inselata are voie sa-si omoare sotul infidel, DAR doar cu mâinile goale.

In Anglia exista o lege (intre timp a fost abrogata) prin care erai condamnat la moarte prin spânzurare daca incercai sa te sinucizi.

In Bangladesh e interzis chiulitul de la scoala. In caz ca esti prins chiulind, ajungi direct la inchisoare.

2. Apoi exista legi care interzic lucruri suficient de gresite pentru a fi interzise, dar curios este ca unii s-au gândit sa le interzica in mod explicit.

In Bolivia (Santa Cruz) barbatii nu au voie sa faca sex in acelasi timp cu mama si fiica ei.

In Florida nu ai voie sa faci sex cu un porc spinos.

In Connecticut nu ai voie sa treci strada in mâini.

In Nebraska nu ai voie sa pilotezi un avion daca esti beat.

3. Unele legi poate ca le dorim aplicate si la noi. Acestea interzic lucruri care noua ni se par cât se poate de normale.

In Franta e ilegal sarutul in metrou.

In Israel e ilegal sa mergi pe bicicleta pe drumurile publice, daca nu ai licenta speciala.

In Elvetia e interzisa trântirea portierelor (ce obsedati!).

In New Mexico idiotii nu pot vota (asta da lege!). Dar, probabil, au voie sa candideze….

Daca in spatele tuturor acestor legi banuim o oarecare logica, chiar daca deplasata uneori, ei bine, exista legi (si aceasta e cea mai interesanta categorie) care interzic tot felul de nimicuri stupide. Oricât am incercat, n-am reusit sa-mi dau seama cum de intâmplari minore au declansat asemenea probleme majore incât legislatorii s-au simtit obligati sa le interzica.

4. Legi cu totul si cu totul ciudate.

In Arizona n-ai voie sa vânezi camile.

In Miami (Florida) e interzis sa imiti animale. Iar in Nebraska n-ai voie sa vânezi balene!

In Hawaii n-ai voie sa-ti pui monede in urechi.

In Idaho nu ai voie sa pescuiesti stând pe spatele unei camile.

In Illinois e interzis sa oferi tigari aprinse pisicilor, câinilor sau altor animale domesticite (adica animalelor salbatice ai voie!).

In Iowa le e interzis barbatilor care poarta mustata sa sarute o femeie in public.

In Indiana e interzis scaldatul pe timp de iarna.

In Iowa un sarut nu are voie sa dureze mai mult de 5 minute.

In Kansas nu ai voie sa impusti soareci dintr-o barca cu motor.

In Louisiana e interzis sa impusti casierul bancii pe care o jefuiesti cu un pistol cu apa.

Tot in Louisiana se considera ca, daca musti pe cineva cu dintii tai adevarati, e „atac simplu”. Dar, daca o faci cu dinti falsi, e „atac cu circumstante agravante”….

Si tot in Louisiana n-ai voie sa faci gargara intr-un loc public.

In Florida le e interzis femeilor nemaritate sa sara cu parasuta in zi de duminica.

In Maryland nu ai voie sa cresti scaieti in gradina.

In Massachusetts, daca esti in doliu, iti e interzis sa manânci mai mult de 3 sandwichuri in cadrul priveghiului.

In Minnesota nu ai voie sa treci granita statului daca porti o rata pe cap.

In New Mexico le e interzis femeilor sa apara neepilate in public (hmmmmm, legea asta nu e chiar asa rea; bine ca nu se pomeneste nimic de machiaj).

In Montana le e interzis femeilor maritate sa pescuiasca duminica, iar femeile nemaritate nu au voie sa pescuiasca decât daca sunt insotite.

In Carolina de Nord le e interzis câinilor si pisicilor sa se bata (câini cu pisici sau câini cu câini si pisici cu pisici?).

In California animalele nu au voie sa se imperecheze lânga taverne, scoli sau lacasuri de cult.

Si tot asa….

Mai sunt unele legi ciudate, dar uneori acestea iti vin in ajutor când ai nevoie mai mare. In Anglia barbatii pot urina in public, cu doua conditii: sa se usureze pe roata din spate a masinii personale si sa tina mâna dreapta pe automobil. Si o femeie poate sa urineze in public, dar doar daca e gravida. Ca bonus, legea ii da dreptul sa o faca inclusiv in cascheta unui politist, daca tine neaparat.

Bine bine, veti zice, dar la noi exista legi stupide? Exista, bineinteles. Dam cu nasul de ele zi de zi si ceas de ceas. Sunt totusi prea prezente si ne privesc prea direct pentru a le mentiona intr-un articol care se vrea, la urma urmei, un pic mai vesel. Dar, pentru a incheia cu ceva de pe la noi, cititi cum era redactata o lege cu ceva vreme in urma:

„Celui care va fi prins cu stromeleagul invârtosat primprejurul partilor fatatoare ale muierii i se va taia scârbavnicul madular intru vesnica lui nefolosinta” (text de lege care sanctiona violul in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat).

Share